Buzau 2008. A 4-a Olimpiada Nationala de Geografie-Clasa a 11-a (cea mai importanta participare)

Ma leaga extrem de multe amintiri de orasul Buzau si implicit de ONG 2008. Este anul in care am obtinut cea mai buna clasare si nationala unde era cat pe ce sa merg la internationala. Voi lua totul pas cu pas.

Clasa a 11-a, 17 ani. O etapa de tranzitie. Incepeam sa ma gandesc ca o sa merg facultate si o sa ma mut in Bucuresti. Dar, trebuia sa raman concentrat pe pasiunea mea, pe dorinta mea de a izbandi.

Anul acesta ma pregateam pentru geografia mediului (materia de la clasa a 11-a). Faza pe liceu se tinea ca de obicei iarna. Am luat locul 1 si am mers la mai departe.

Judeteana se tinea la Colegiul National Unirea din Turnu Magurele. Acea promisiune a tatalui, cum ca daca merg la nationala voi fi premiat cu o suma de bani nu mai era valabila. S-a schimbat anul acesta. Daca urma sa iau premiu la faza pe tara, atunci urma sa fiu premiat cu o suma si mai mare. A sunat interesant. Parca dorinta de a obtine un premiu a devenit si mai mare, nu neaparat pentru bani, ci mai degraba pentru a imi face parintii mandri.

Era ziua judetenei. M-am urcat intr-un autobuz articulat (din acela cu burduf) vechi si am plecat spre Turnu Magurele. Drumul a durat o ora si 15 minute. Destul de mult pentru o distanta de aproximativ 48 de km. Drumul a fost distractiv deoarece am mers cu foarte multe persoane cunoscute (participanti, colegi si profesori). Am ajuns la liceu. UCand am inceput sa scriu, eram relaxat.

M-am intors undeva dupa masa in Alexandria si m-am intalnit cu prietenii mei. Asteptam rezultatul. Si ei erau nerabdatori ca si mine. Imi aduc aminte ca rezultatele s-au afisat tarziu, spre seara. Deja am fost sunat de cativa prieteni din alte judete care mi-au spus ca s-au calificat. In gand imi ziceam: „trebuie sa merg la nationala”. Seara, am fost sunat de profesorul meu de geografie care m-a informat ca m-am calificat la Buzau. Eram undeva in oras la un restaurant cu prietenii. M-am bucurat, evident.

A urmat pregatirea pentru faza nationala. Materia era legata de geografia mediului, o stiinta care nu este atat de atractiva, poate, in prima faza. Abia cand intri in amanunte te „prinde”. Spre exemplu, eu am fost mereu atras de geografia umana. Dar nu conta atat de mult lucrul acesta. Tot geografie era si cea a mediului.

Deja lotul nostru din Teleorman se cristalizase. Mare parte dintre fostii participanti s-au calificat in acel an 2008.

Faza nationala

Urma sa plecam la concurs. Nu a mai fost nevoie sa ne trezim cu noaptea in cap deoarece Alexandria nu e chiar departe de Buzau. Am luat microbuzul pana la Bucuresti, apoi troleibuzul 96 ce ne-a lasat la gara. Din Gara de Nord, am luat trenul spre Buzau. Trebuie sa mentionez ca in acel an olimpiada s-a tinut in perioada 1 mai.

Am ajuns la Buzau. Am fost cazati la liceul CFR care astazi se numeste Henri Coanda, vis-a-vis de parcul Marghiloman. Pe usa camerei in care am stat era inscriptionat „infirmerie”. Interesant! In camera „locuiam” 9 insi de prin toata tara: Teleorman, Cluj, Vrancea, Bacau etc. Ne-am inteles toti foarte bine. La etaj erau cazate fetele. Vreo 50 la numar. Viiis! Mergeam de multe ori in vizita pe-acolo.

Nimereala sau nu, in acel an, profesoara insotitoare era de la scoala unde preda mama mea. Mi-a purtat noroc.

A 2-a zi era proba teoretica scrisa. Reprezenta 75% din punctajul final. Concursul se tinea la Colegiul National „Hasdeu”. Un liceu in forma de „V”. Ma asez in banca si astept linistit subiectele. Mi-am spus: „trebuie sa fie bine anul asta”. Primesc subiectele si incep sa scriu timp de 3 ore vreo 12 pagini. La final, dau lucrarea si ies destul de multumit. Apoi, ma duc sa citesc baremul cu rezolvarile. Dupa calculele mele, trebuia sa iau peste 80 de puncte (este un punctaj mare; cu un astfel de scor la proba teoretica, puteai sa te inscrii la baraj pentru internationala).

Dupa proba teoretica, urma proba practica de teren. Se mergea cu autocarele, in functie de clasa. Eu mergeam numai cu cei de la a 11-a. Era excursie de o zi in care mergeai si faceai observatii in judet. Tin minte ca am ajuns pana in nordul judetului Buzau la Manzalesti sau la Vadu Pasii langa oras. Mi-am luat notitele necesare pe care urma sa le folosesc la urmatoarea proba.

La proba practica scrisa, ce valora 25% din punctaj, am scris destul de bine. Notitele m-au ajutat. Din nou ies multumit. Rezultatele urmau sa se afiseze peste 2 zile. Eram emotionat si nerabdator.

Serile mi le petreceam cu oamenii de acolo. Jucam boltz si mima, mergeam in oras sau chiar in club. Ziua fie jucam fotbal in curtea liceelor, fie ieseam la plimbare. Imi aduc aminte o faza: am mers impreuna cu mai multi la un liceu ca sa jucam fotbal. La final, obositi, voiam sa luam taxiul pentru a ne intoarce la liceul unde eram cazati. Stiu ca am intrebat cativa taximetristi si nimeni nu a vrut sa ne ia (sper sa nu gresesc:D).

fotbal buzau
Fotbal la ONG. Eu si Matache „tocilaru” din Tulcea
Boltz
La un boltz. In imagine: Ionut (AG), Diana (DJ), Silvia (PH), Alexandra (IS), Andreea (CJ), Mihai (BR), Luminita (IS) si altii

Mesele le serveam in cantina liceului.

Am fost si intr-o excursie de agrement. Ne-am deplasat pana in zona Patarlagele. Am vizitat printre altele Vulcanii Noroiosi si Colectia Muzeala Colti.

Vulcani
Un „vulcan noroios”

Intr-o seara voiam sa mergem in oras. Tin minte ca am plecat cu inca 2 colege ca sa ne intalnim cu alte persoane. Urma sa mergem intr-un club numit „No Limit”. Ne-am distrat pe cinste. Cand m-am intors, nu am putut intra normal pe usa deoarece era inchisa. Am sarit gardul ca sa intru. Portarul m-a vazut si m-a intrebat de unde sunt. I-am spus ca sunt un elev de la olimpiada. Era de treaba. M-a lasat in pace sa merg la cazare.

Ziua urmatoare urma sa aflam rezultatele. Nerabdarea crestea. Rezultatele nu se mai afisau, asa ca am vorbit cu niste prieteni de acolo sa mergem undeva ca sa jucam biliard. Cand am ajuns noi la locul cu pricina, am fost sunati de alti elevi: „Veniti la liceul Hasdeu pentru ca s-au afisat rezultatele!”. Nu doream sa aflu de la nimeni rezultatele, ci voiam sa vad eu cu ochii mei ce am facut.

Am ajuns intr-un suflet la liceu. Rezultatele au fost afisate in sala de sport. Ma uit eu de clasa a 11-a. Imi gasesc numele. Ganditi-va ca numele era trecut in stanga si rezultatul era in dreapta. Intre ele, scorurile pe subiecte. Era greu sa urmaresti numai cu privirea. In fata mea erau alti elevi care se uitau pe liste. Trebuia sa ma apropii ca sa urmaresc cum trebuie acea „linie” cu numele si rezultatele. De la distanta vedeam numele meu in stanga, iar in dreapta mi-au sarit in ochi trei punctaje totale: 63 virgula ceva, 80,43 si 57 virgula ceva. In gandul meu, mi-am spus: „Da Doamne sa fie cel cu 80. Trebuie sa fie pentru ca am facut bine”. Ajung mai aproape de avizier si mi se confirma. Aveam 80,43. Un punctaj foarte bun. Apoi ma apuc sa ii numar pe cei ce aveau punctaj mai mare. Erau numai 2 persoane in fata mea. Unul avea punctaj de 85 si ceva, iar altul de 81 si ceva. Era foarte bine! Aveam sanse sa urc pe 2 daca la proba practica faceam bine.

Am iesit foarte bucuros din acea sala de sport. Locul 3 inseamna premiu si o bucurie nemarginita. Am sarit si am urlat in tot liceul. Foarte multi m-au vazut bucurandu-ma. Chiar si azi, multi isi aduc aminte de „teleormaneanul ala care tipa de fericire”, inclusiv anumiti profesori. Pentru mine, acel loc 3 la proba teoretica reprezinta unul din cele mai frumoase momente din viata mea. De ce unul? Pentru ca urma alt moment mai fericit, tot la Buzau.

Dupa ce m-am bucurat, i-am sunat pe ai mei ca sa le spun ca momentan sunt pe 3. Intamplarea a facut ca ei sa se afle la o petrecere. Erau bine dispusi deja. Cand au auzit ca am mai luat si eu locul 3, erau in al 9-lea cer. Ca si mine, de altfel.

Seara s-a incheiat placut. Organizatorii ne-au inchriat clubul in care am fost cu o seara inainte, clubul „No Limit”. O singura melodie imi vine in minte atunci cand aud de Buzau: Funky Dj’s – Doar tu si eu. De ce? Pentru ca a fost pusa de cateva ori de Dj in acea seara. Eram incremenit. Pentru cateva zeci de minute pur si simplu am stat si m-am uitat de undeva de sus la ringul de dans. De fapt, ma uitam in gol. Eram inmarmurit. Nu imi venea sa cred! Apoi, am inceput si eu sa dansez si sa ma simt bine.

In ziua de dupa club urmau sa se afiseze rezultatele la proba practica si implicit rezultatele finale. Tot la liceul Hasdeu. De data aceasta se afisau pe un avizier din curtea interioara.

Aflu ca s-au afisat listele. Merg sa vad. La proba practica, am obtinut un punctaj de 82.25. Rezultatul final era undeva in jurul a 81 de puncte. Ma apuc sa numar iara listele, sa fac calcule. Ajung la concluzia ca am urcat un loc. De pe 3 pe 2. V-am spus mai devreme ca la afisarea rezultatelor am trait unul din cele mai frumoase momente. Dupa ce am aflat ca am urcat pe 2, m-am bucurat si mai tare. Am inceput sa urlu iara de bucurie, sa sar prin curtea liceului (a plouat in ziua aceea, asa ca am calcat peste cateva balti..ce mai conta? Era cea mai fericita zi din viata mea!). A fost o bucurie nemarginita.

Pariul cu tata a fost castigat. I-am luat banii deoarece am obtinut premiul al 2-lea pe tara.

Barajul pentru faza internationala

Dupa ce mi-am revenit din bucurie, mi-am dat seama ca pot sa ma inscriu la baraj pentru internationala. M-am dus sa depun cererea si apoi m-am intors la cazare. Probele de baraj se sustineau in limba engleza. Erau 2 la numar: proba de baraj scrisa si un interviu cu cei din comisia nationala. Toti elevii aveam aceleasi subiecte si sustineam acelasi interviu la baraj, indiferent de clasa (a 9-a, a 10-a, a 11-a sau a 12-a). La internationala se calificau 4 elevi.

In procesul de invatare, am fost ajutat de catre o colega din Craiova. Ea si-a sunat chiar profesoara de engleza ca sa ma indrume. Trebuia sa invat niste termeni geografici specifici, cuvinte noi si sa imi exersez speech-ul.  La barajul pentru internationala puteau merge numai cei cu varsta peste 16 ani (a 12-a, a 11-a, a 10-a si cativa de la a 9-a).

Inainte sa va spun ce am facut, trebuie sa explic putin cum se calcula rezultatul la barajul pentru faza internationala. 50% din punctaj il reprezenta proba teoretica (cea sustinuta de toti participantii olimpiadei; in cazul meu, 81 de puncte), iar 50% proba de baraj pentru internationala. Mentionez ca la proba teoretica de la clasa a 9-a unde logic s-au dat subiecte diferite fata de a 11-a, s-au obtinut punctaje foarte mari. Spre exemplu, locul 4 de la clasa a 9-a luase peste 90 de puncte, un scor mare comparativ cu cele 81 de puncte ale mele la a 11-a Deci, plecam cu un dezavantaj evident. Din punctul meu de vedere, nu trebuiau sa se ia in considerare cei 50% de la proba teoretica scrisa. In aceasta situatie, cei de la clasa a 9-a au fost net avantajati din start (anul urmator, la olimpiada de la Satu Mare, proba de baraj urma sa conteze 100%; la acest procentaj, m-as fi calificat la Buzau pentru internationala). Nu conta insa pe moment. Trebuia sa ma concentrez pe probele de baraj.

La proba de baraj scrisa am obtinut locul 2. Am vazut listele cu rezultatele. Locul 1 obtinuse 82 de puncte, iar eu, 76 de puncte. Un scor bun. Sperantele cresteau.

La interviu, am obtinut locul 6. Dupa calculele mele facute pe baza punctajelor de pe liste, am obtinut un rezultat total la baraj (proba de baraj scrisa+interviu) ce ma clasa pe locul 4 (primii 4 mergeau mai departe). Punctajul acesta reprezenta insa numai 50% din rezultatul final pentru internationala. Adunat cu proba teoetica scrisa (ceilalti 50%), am cazut pe 5 sau 6. De ce? Pentru ca la clasa a 9-a erau punctaje „babane”. Scuzati expresia. In consecinta, la internationala s-au calificat 2 elevi de la clasa a 9-a (cei cu punctaje de peste 90 de puncte), unul la a 10-a si altul la a 12-a. Acum intelegeti de ce nu m-am calificat. Daca barajul conta 100% (asa cum era corect) in loc de 50%, atunci eram calificat la internationala.

N-a fost sa fie din cauza unei reguli ciudate care urma sa fie schimbata anul urmator. Oare de ce? Pentru ca nu era corecta probabil.

Eu am facut insa tot ce mi-a stat in putinta. Pentru mine si judetul meu era o mare performanta. Chiar si proba pentru internationala a fost un succes deoarece m-am situat in primii 4 la baraj.

Olimpiada se apropia de final. La premiere, am fost strigat pentru a imi ridica premiul al 2-lea. Tin minte ca profesorul universitar de geografie Grigore Posea, buzoian la origine, m-a felicitat, mi-a strans mana si mi-a spus „maestre”. Cei din sala aplaudau si ma strigau: „Bravo, Cristi!”; „Bravo bai teleormanene!”. Mi-am facut foarte multi prieteni aici in Buzau, oameni deosebiti cu care pastrez si astazi legatura. Si profesorul meu de clasa a fost foarte multumit. Vreau sa ii multumesc pe aceasta cale penru ca stiu ca imi citeste blog-ul.

buzau
La premiere. Eu sunt cel din dreapta steagurilor . A se remarca tricoul de „geograf” al lui Sebi din Iasi

La plecare, toti eram nostalgici. Per total, ONG 2008 (Olimpiada Nationala de Geografie) de la Buzau a fosr o reusita pentru mine. Era un vis devenit realitate.

Dupa acest moment, am prins mare incredere in mine. Nimic nu mai era imposibil. Trebuie doar sa iti doresti si sa muncesti.

Geografia este pentru mine o poveste, o calatorie. A facut, face si va face parte din pasiunile mele. Astazi, acest hobby se materializeaza in calatorii, scrieri si povesti pe blog si clipuri din diferite colturi ale lumii.

In ultimul articol despre olimpiada de geografie va voi povesti ce s-a intamplat la Satu Mare.

2 gânduri despre „Buzau 2008. A 4-a Olimpiada Nationala de Geografie-Clasa a 11-a (cea mai importanta participare)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s