Masuri de bun simt pentru reducerea aglomeratiei pe soseaua de centura (zona Domnesti) si bulevardele din vestul Capitalei

Traim intr-o tara membra a Uniunii Europene. Suntem in 2018, cu mult in urma vecinilor nostri in ceea ce priveste infrstructura rutiera. Sa nu mai vorbim de tari precum Germania, Spania, Olanda care au mii de kilometri de autostrada, centuri la fiecare localitate mica. Pana si bulgarii au centuri ocolitoare la marile orase, iar intersectiile dintre doua drumuri nationale nu sunt la acelasi nivel (intersectie cruce sau sens giratoriu). Acestea intersectii se realizeaza prin bretele de circulatie, ca pe autostrada (un drum national trece pe sub sau peste celalalt).

Ma voi concentra asupra situatiei din zona Domnesti-Bucuresti Vest. Cei care locuiti in cartierele Militari, Drumul Taberei, Ghencea, Rahova din Capitala, in localitatile Chiajna, Bragadiru, Domnesti, Varteju, Magurele, va confruntati zilnic cu traficul ingreunat. Folositi aplicatia Waze pentru o lua pe stradute, in speranta ca veti ajunge mai repede. Din pacate, si acele stradute au devenit aglomerate.

Cum se prezinta situatia la Domnesti pe soseaua de centura? 

La Domnesti este efectiv blocaj toata ziua. Se sta cu zecile de minute pentru a avansa dinspre Bragadiru spre A1 si invers. Prioritate au cei ce vin dinspre Domnesti spre Capitala. Astfel, soferii de TIR ce folosesc cu precadere soseaua de centura cu o banda pe sens, sunt nevoiti sa o ia pe aici si sa stea mult timp in trafic. Daca vrei sa mergi de la Virteju la Preciziei, spre exemplu, vei face cam 30 de minute pe o distanta de 15 km in cel mai bun caz. Blocajul va fi in zona Domnesti. Nu exista inca un pasaj care ar putea fluidiza traficul in zona. Ar mai fi necesare latirea soselei DNCB si a Prelungirii Ghencea de la o banda pe sens la doua.

Exista un proiect cu privire la constructia unui pasaj suprateran tip giratoriu, la Domnesti, pe soseaua de centura. Lucrarile nu au inceput inca, iar intarzierile continua. Cititi mai multe despre proiect aici. Vor mai trece probabil ani pana cand vom vedea un pasaj tip giratoriu suspendat. Un astfel de proiect a fost realizat in nordul Municipiului Ploiesti.

Deoarece infrastructura de ocolire a orasului Bucuresti lasa de dorit, multi oameni care tranziteaza cu autoturismul Capitala aleg sa mearga prin localitate deoarece este putin mai rapid, evitand blocajul de la Domnesti si din alte zone ale centurii. Aglomeratia in oras creste astfel si mai mult, la fel si poluarea urbana.

Ar trebui accelerata demararea constructiei acestui pasaj. Se vor reduce cu mult timpii petrecuti in trafic, dar si poluarea in zona Domnesti. Nu mai vorbim ca ar mai fi necesar un by-pass tip autostrada in jurul Capitalei, ca la Constanta, care sa interconecteze drumurile nationale, A1, A2 si A3 care intra in Capitala.

De ce e nevoie de strazi noi de legatura intre bulevardele existente in zona de vest a Capitalei?

S-au construit foarte multe cartiere, cu mii de locuinte. Infrastuctura rutiera a marilor bulevarde a ramas cam aceeasi. Au fost adaugate drumuri adiacente inguste, cu o banda pe sens, care fac legatura cu cate un bulevard mare (vezi Cartierul Militari Residence care are un singur drum de acces, Drumul Osiei, cu o banda pe sens dinspre Bd. Iuliu Maniu sau zona Bragadiru unde sunt stradute mici ce deservesc constructii tip bloc cu mai mult etaje si care comunica cu Soseaua Alexandriei printr-un singur drum cu o banda pe sens numit Soseaua Cristalului).

Consider ca in cartierele noi era nevoie de cel putin un bulevard realizat de la zero, cu minim 2 benzi pe sens in zone precum cele din Bragadiru si Militari Residence. Aceste bulevarde ar fi deservit exclusiv locuintele si drumurile adiacente. S-ar fi asigurat un flux de trafic cat de cat ordonat, intr-un sens clar. In prezent esti nevoit sa faci slalom pe stradute, stanga-dreapta, pentru a ajunge la drumul principal foarte aglomerat si el, unde trebuie sa astepti la giratorii si intersectii. Bulevardul nou care colecta traficul riveranilor s-ar fi intersectat cu infrastructura deja existenta prin intersectii noi tip pasaj pentru a fluidiza traficul.

De asemenea, ar fi utila o conectare a unor drumuri precum Soseaua Alexandriei cu Strada Brasov din Ghencea. In prezent, fie o iei pe stradute prin cartierele din Bragadiru, (o adevarata aventura), fie ocolesti kilometri buni pe la 13 Septembrie, locatie foarte aglomerata dimineata si seara sau pe centura extrem de congestionata

Penetratia A1-Lacul Morii-Ciurel ar reduce semnificativ traficul pe Bd. Iuliu Maniu, Sos. Virturii si Bd. Timioara. Prin acest proiect, o parte din traficul de pe autostrada va fi preluat de noul drum construit. Noua sosea poate fi conectata cu Chiajna, Giulesti si Militari. In prezent, se construieste pasajul la Ciurel.

Sunt foarte multe studii realizate. Importanta este implementarea lor. Se pierde timp cu birocratia, contestatii etc.

Ce alte metode de imbunatatire a traficului ar mai fi?

Desigur, pe langa infrastructura rutiera, ar fi necesara incurajarea folosirii transportului in comun, constructia de piste pentru biciclisti, finalizarea proiectelor de metrou, constructia unor linii de tramvai (metrou usor) ce ar conecta cartierele dormitor cu Bucuresti. De asemenea, distributia uniforma a cladirilor de birouri si a parcurilor industriale in Bucuresti va incuraja lumea sa caute locuri de munca aproape de casa. Asfel s-ar scurta traseul intre casa si serviciu, iar traficul ar fi redus.

Ar fi utila folosirea infrastructurii feroviare existente si constructia unor cai ferate noi in Capitala si la periferie pe unde acest lucru este posibil. Aceste constructii ar asigura un transport urban cu trenul, un fel de Overground, la fel ca in Londra. Practic, oamenii ar face naveta la Bucuresti cu trenul in diferite zone. Spre exemplu, daca vreau sa ma deplasez din Domnesti in Pipera, as putea folosi trenul. Ar mai fi nevoie de materialul rulant (trenuri) si platforme tip statie pentru pasageri.

Toate aceste investitii ar fi costisitoare, insa utilitatea lor ar fi imediata. Nervii s-ar reduce, la fel traficul si poluarea.

Este important de inteles ca mai intai trebuie realizata infrastructura de transport moderna, apoi cladirile. Ar fi dificila o reconversie urbana ulterioara.

Pe 22 aprilie a fost Ziua Pamantului. Este de datoria fiecaruia sa avem un comportament civilizat si ecologic in trafic, dar si pe strada. Reducand sau chiar impiedicand poluarea, luam parte la o dezvoltare durabila a societatii.