Cum influenteaza inclinarea axei terestre durata unei zile pe parcursul unui an? De ce avem anotimpuri?

Cu totii am observat ca durata unei zile este mai scurta pe parcursul iernii si mai lunga pe perioada verii. Acest lucru se datoreaza inclinarii axei terestre.

Axa terestra este o linie imaginara in jurul careia se invarte Pamantul. Aceasta leaga cei doi Poli, Nord si Sud. Nu are o pozitie fixa, ci se modifica. Inclinarea axei terestre influenteaza durata unei zile.

Axa formeaza un unghi cu planul de referinta (de obicei este Ecuatorul sau planul ecliptic, echivalentul orbitei Terrei). Acest unghi evolueaza pe parcursul anului dupa cum urmeaza:

Imagini pentru inclinarea axei terestre unghi
Inclinarea axei terestre
  • inclinare cu aproximativ 23.5 grade fata de axa perpendiculara pe planul de referinta (Ecuator). Astfel, axa terestra formeaza un unghi de 66.5 grade fata de Ecuator. Acest lucru se intampla de doua ori pe an, la solstitiu. In 2018, solstitiul de vara este pe 21 iunie, iar cel de iarna pe 21 decembrie. In aceste zile, Pamantul are inclinatia maxima de 23.5 grade.
  • inclinare de 0 grade fata de axa perpendiculara pe planul de referinta (Ecuator). Astfel, axa terestra formeaza un unghi de 90 grade fata de Ecuator. Acest fenomen se intampla de doua ori pe an, la echinoctiu. In 2018, echinoctiul de primavara este pe 20 martie, iar cel de toamna este pe 23 septembrie. In aceste zile, Terra are inclinatia minima de 0 grade.

In restul timpului, axa terestra isi schimba pozitia.

Care sunt consecintele inclinarii axei terestre fata de planul de referinta asupra duratei zilei?

Evolutia pozitiei axei determina durata zilei. Astfel, intervalul de timp intre apus si rasarit evolueaza de la o zi la alta. De asemenea, exista cate 2 zile pe an egale ca durata, fiecare la egale distanta fata de solstitii. Spre exemplu, zilele de 20 si 22 iunie sau cele de  20 si 22 decembrie, samd.

La echinoctii, cand razele soarelui cad perpendicular pe Ecuator, ziua este egala cu noaptea in orice punct de pe Glob. Cele doua emisfere sunt incalzite in mod asemanator.

La solstitiul de vara, razele soarelui cad perpendicular pe Tropicul de Nord. Este ziua cea mai lunga in emisfera nordica, iar la Cercul Polar nordic este soare pe tot parcursul zilei.

La solstitiul de iarna, razele soarelui cad perpendicular pe Tropicul de Sud. Este ziua cea mai scurta in emisfera nordica, iar la Cercul Polar nordic este noapte 24 de ore.

In emisfera sudica, fenomenul este invers.

Imagini pentru echinoctiu
Echinoctii si solstitii (evolutie)

Cu cat inaintezi spre nord sau sud, amplitudinea intre durata diurna si cea nocturna este din ce in ce mai mare. La Ecuator, aceasta diferenta este cea mai mica, in timp ce la poli este cea mai mare.

Polul Nord si Polul Sud au 6 luni cu soare si 6 luni fara lumina deoarece se afla in punctele extreme ale Pamantului.

De ce avem mai multe anotimpuri?

Inclinarea axei terestre mai determina aparitia anotimpurilor ca urmare a incidentei razelor solare asupra emisferelor terestre. In ianuarie avem iarna in emisfera nordica si vara in cea sudica, in tip ce in iulie este invers.

Solstitiile si echinoctiile sunt fenomene astronomice fascinante, urmarite la nivel global. Este momentul in care un nou anotimp astronomic incepe.

Putem deduce ca inclinarea axei terestre are un rol fundamental in evolutia duratei zilei, dar si a anotimpurolor. Acest lucru ce ne obliga pe noi, locuitori ai „Planetei Albastre”, sa ne adaptam la schimbarile survenite ca urmare a diferentelor duratei zilei, dar si a succesiunii anotimpurilor.

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s